| Daca nu te opui fortei adversarului si eviti orice opozitie directa, atunci nu va fi nevoie sa-ti folosesti propria forta si deci nu obosesti. Este mult mai productiv sa folosesti forta agresorului, a atacului sau, pentru a-l neutraliza.
Eficienta in lupta nu depinde numai de corp pentru ca ea este direct legata de aptitudinea de a discerne realitatea exterioara in modul cel mai obiectiv posibil. Mesajele transmise de simturi au o mare importanta in artele martiale, ca si in viata de toate zilele. Ele permit evaluarea corecta a circumstantelor si determina conduita de urmat si maniera de a aborda lupta. Daca aceste mesaje sunt directe si neafectate de factori perturbatori (impresii, rationamente, amintiri, etc), atunci avem sansa ca informatia pe care o percepem despre o anumita situatie sau moment sa fie complexa si exacta. Pentru a beneficia de astfel de mesaje-senzatii este necesar un antrenament serios si inteligent al tuturor facultatilor nervoase si simturilor noastre.
Antrenamentul continuu si indelungat reda progresiv vitalitatea corpului si are ca efect cresterea vigilentei atat de necesara in artele martiale. Treptat, corpul capata independenta de actiune si decizie si renunta la rolul impus de mental, dobandeste creativitate si maturitate proprie. Aceasta maturitate se traduce in aprecierea realitatilor exterioare printr-o intelegere interioara care se adauga la abordarea exterioara.
Fara a se fixa asupra uneia sau alteia dintre componentele dezvoltarii – fizic sau mental – calea propusa de Aikido conduce la uniunea dintre cele doua componente.
Practica Aikido-ului permite uniunea fiziologicului, psihicului, metalului si socialului, conducand la perfectionarea personalitatii umane. Prin intelegerea superioara a ceea ce numim “lupta”, Aikido asigura comportamentului uman coerenta si stabilitate. El nu lasa nici un moment sa se produca separari pe care numai gandirea le poate dicta. In tot ceea ce face, Aikido nu acorda intaietate fiziologicului sau mentalului, considerandu-le parti ale intregului.
Aikido ne invata ca toate realitatile fiziologice, fizice, mentale si sociale nu sunt decat fragmente ale unui ansamblu vast, ierarhizat, autonom si perfectibil, dupa modelul unui mare ansamblu care este universul. |